Lumea lui Licuță, de Lică Barbu (cronică de Lucia Pătrașcu)




 


Volumul Lumea lui Licuţă, semnat de Lică Barbu, publicat la Editura Man, Craiova, 2016, cu o Prefaţă semnată de Puşa Roth, cuprinde în cele 138 pagini 60 de povestiri adunate în „colecţia pici şi pice”, coordonată de Radu Marini (actorul Marian Răţulescu), el însuşi scriitor, iubitor al literaturii pentru copii şi epigramist. Sunt povestiri aduse dintr-o lume plină de candoare, aşezată în jurul personajului principal, Licuţă, o lume „cu visele, cu împlinirile şi neîmplinirile noastre şi, mai ales, cu poveştile noastre”, aşa cum o defineşte cu dragoste şi înţelegere prefaţatoarea volumului. O carte pornită pe cărările timpului la îndemnul unor oameni cu suflet mare, de copil generos, cărrora li s-a alăturat şi realizatorul Radio, Costin Tuchilă, scriitor.


         O lume în care autorul, omul matur de astăzi, călătoreşte pentru a împlini un destin conştientizat abia acum, la vârsta matură, ca o nevoie de abandonare definitivă în „inocenţă, iubire, frumuseţe, libertate, dorinţe, speranţe, linişte, strălucire, căldură, dăruire, bucurie, fericire, culoare,  poveşti, cuvinte, lumină, zbor, jocuri, pupici, sclipici...Mi-a scăpat ceva? Asta-i lumea lui Licuţă!”. Aceasta este prezentarea temelor pe care o face însuşi autorul  şi, iată, cum niciun lector cu pretenţia de a face o cronică de întâmpinare n-ar mai avea prea multe de adăugat.


            Încă de la citirea primelor pagini ale acestui volum, descoperim duioşia emanată printre rânduri, într-o dantelărie ce dă contur dimensiunii de povestitor îndrăgostit de copilăria sa, o copilărie zburdalnică şi totuşi plină de tihnă, de parcă ne invită să retrăim împreună aerul acelor vremi, pe care le ştiam din hârjoana copilului etern de la Humuleşti. Cu marea diferenţă că acest copil, copilul din povestirile noastre, Lipoveanul-Licuţă, este trăitor pe malul Dunării, alături de neutaţii săi prieteni, tovarăşii de joacă, părinţii, vecinii, vieţuitoarele (fie ele animale sau vegetale!), într-un cuvânt familia sa, aproape toţi înnobilaţi cu o poreclă specială, aşa cum va fi fost ea aleasă la momentul potrivit. Poate fi Eleny - Zburlita sau Zburlăciţa, fetiţa „nepieptănată, şifonată, murdară şi lipicioasă de la bombonelele cu fructe”, dar cu un „..fluturaş în căuşul palmelor. Fluturaşul e duminica mea...” Mai poate fi şi Nina Păsărina, micuţa păsărică salvată de cei doi copii. Poate fi Stelarul, copacul care face stele, pe care i-l arată tatăl, cel care într-o adiere de compasiune îi spune: „-... Licuţă!...Tu ai bogăţia în suflet, nu în buzunare. Tu eşti cel mai bogat copil de pe Pământ, pentru că ne ai pe noi, ai prieteni mulţi, te ai pe tine cu copilăria ta...”. Ori numai darul tatălui, fluierul ce scoate un „cântec dumnezeiesc, puternic şi înălţător, plin de culori zburătoare.” Iar exemplificarea poate continua cu Burtă-n spate, „care e cocoşat ca o paranteză”, Albăstriţa, Omul elastic, Tanti Raţa,  femeia care „are o raţă ploată pe cap în loc de păr”, cloşca Ciocumic, Albioara, Storel-Tatalai, Cerceluş, vişinul de lângă drum,  Parfeu, Caisatul, Mortu, „motanul meu alb şi foarte lenevos care doarme toată ziua şi toată noaptea”  şi câte altele, pe care cititorul le va descoperi în carte. Sigur că majoritatea celor care populează uliţa copilăriei sale sunt copiii. Parcă o vedem pe Zburlita în locul Olguţei lui Ionel Teodoreanu, păstrând aceleaşi pretenţii de domnişoară care se vrea admirată. Cu mare acurateţe autorul, om talentat, cu pasiune pentru scrisul frumos, scoate în evidenţă câte un amănunt şi apoi, printr-o adevărată artă narativă, îl transformă dintr-un fapt divers într-un adevărat fapt literar.


            Este cert că scopul demersului nostru nu este acela de a vă povesti întâmplările din carte! Nici nu s-ar putea, nici n-ar fi corect să împietăm cu explicaţiile noastre prozaice tot cceea ce se întâmplă acolo, în Ţara de Foc, Ţara de Aer, Ţara de Apă, via Ţara Pământului, folosind Busola Speranţei, Harta Inimii, Lanterna Cu Sclipici, Şepcuţa Dorului, pentru a afla Drumul Destinului în viaţă. Interesantă este maiera în care Lică Barbu, scriind aşa cum îi dictează inima şi sufletul, prin folosirea unui limbaj colorat şi jucăuş, ne introduce pe noi cititorii cei mari, dar, mai ales, pe cei mici, în lumea buneicuviinţe din care nu lipsesc „florile de Mulţumesc, Iartă-mă şi Te Iubesc”, aşezate cu sfinţenie în Ierbarul Prieteniei.        


Autorul, omul matur de astăzi, găseşte explicaţii pentru toate amintirile ce îl cheamă în lumea plină de întâmplări minunate, lumea inocenţei de atunci. Demersul acesta ar putea părea al unui simplu spectator, care priveşte cu ochii minţii toate cele ce au fost odată. Dar, nu! Autorul se implică, este acolo, face parte şi astăzi din copilăria lui Licuţă şi astfel amintirile devin motive de călătorie într-o lume a visului ce se naşte în mintea unui pici, atunci când imaginaţia lui făureşte jocuri neaşteptate, pe care, cel mai adesea, adultul nu le cunoaşte sau nu le înţelege, decât parţial şi, obligatoriu, doar în situaţia unei comunicări  perfecte. Toată această călătorie este o gură de aer proaspăt oferită celor pe care Lică Barbu îi numeşte „oameni mari”, îndemnându-i la un popas mai atent alături de cei mici, oricare ar fi aceştia, „proprii copii, nepoţi, vecini de aici sau de departe, copiii lumii.” Felul în care se exprimă captează atenţia cititorului, îl ademeneşte acolo, în lumea sa şi-i lasă în suflet regretul că această călătorie fabuloasă s-a terminat odată cu ultima pagină a cărţii.


Lică Barbu, autorul acestui volum de povestiri, cel care „a scris de-a lungul vremii poezie, proză, teatru”, se întoarce în minunata lume a copilăriei sale cu ceva sfială, cu unele mici ezitări la început, temându-se parcă să nu destrame vălul fermecat al altor vremuri, pentru ca apoi, cu nonşalanţa unui  adevărat copil, să uite de sfieli ce nu-şi au rostul şi să se avânte în caruselul timpului, trecând împreună cu el graniţele uitării. Se joacă, se miră, pune o poreclă potrivită fiecărui personaj pentru a-i fixa identitatea, apoi îl ia în braţe şi se laudă cu el, aşa cum ar face oricare alt copil care se respectă (uite, ce am eu!), tare mândru de averea sa spirituală. Şi astfel, trăieşte o aleasă bucurie a regăsirilor, pe care o împarte generos cu cititorii săi! Volumul „Lumea lui Licuţă” este o carte frumoasă în care „autoportretul desenat când eram copil, pentru copilul ce va rămâne în mine când voi fi Om Mare.” primeşte însoţirea gingaşă a unor desene ce aparţin câtorva copii defavorizaţi de starea lor de sănătate, „Dar dacă te apleci cu dragoste şi emoţie în lumea lor tristă, aripile le vor creşte, iar zborul lor va prinde conturul normal al vieţii.” ( Psiholog-Florentina Iancu).


Cu un dar înnăscut, Lică Barbu, alegându-şi atent, cu o exigenţă nedisimulată şi bine proporţionată, maniera de a se juca (este totuşi, un om matur!), îşi scoate cu tandreţe la lumină visele ascunse dincolo de graniţa timpului, le şterge de praful trecerilor şi, astfel, limpezite, le aşterne în paginile acestei cărţi, ca să le cunoaştem şi noi, ţesând adevărate bijuterii, ce nasc apetitul pentru o astfel de lectură. Poate fi cosiderat şi un volum cu povestiri educative, scrise spre bucuria copiilor, într-un limbaj potrivit înţelegerii lor, pentru îndrumarea lor pe drumul cunoaşterii, cu forţa de a se aşeza alături de ei în acest joc al cititului, ca o formă de libertate spirituală. Povestiri dăruite cu multă generozitate tuturor, celor mari şi mici, „pici şi pice” dar, în special, copiilor cu autism, „îngeri albaştri”, ai Asociaţiei Art Terapie. CES. AU din Brăila.


Un volum cu parfumul zambilelor venite din primăvara copilăriei sale, pentru care îi mulţumim şi îl felicităm şi pe care vi-l recomand cu toată consideraţia!


 


Lucia PĂTRAŞCU


Brăila, 5 aprilie 2017


 

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Personaje indragite

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite