Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/literatu/lib/db/DB.php on line 46

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/literatu/lib/db/db.lib.php on line 256

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/literatu/lib/db/db.lib.php on line 256
Literatura copii

Norocul copilului abandonat, de Alexandru Olaru, Panciu




I
Cu mult timp în urmă, printre munți stâncoși și înalți, se afla un sat. În satul acela, în mijlocul caselor mărunte și sărăcăcioase a țăranilor, era o casă mare și frumoasă în care locuia un boier cu soția sa, o femeie tare rea.
Într-o zi, boierul s-a îmbolnăvit din pricină că ea i-a pus în mâncare otravă. În aceeași zi, femeia născu un băiat frumos, sănătos, cu ochii albaștri ca apa limpede.
Dar aceasta nu-l dorea, așa că îl puse într-un coș pe care-l împinse pe lacul din apropiere. A plutit coșul acela timp de două zile și într-o dimineață, o bătrână ce-și adăpa căprița cu apa din lacul acela mare, zări coșul care aluneca încet către mal.
- Ce-o fi acolo? se întrebă ea cu voce tare. Trase de coș cu bastonul noduros ce se ajuta la mers și, spre surprinderea ei, dădu de copilul zvârlit de femeia fără inimă.
- Ce fel de om te-ar putea lăsa pe tine, un copil așa frumos, în voia sorții? întrebă ea mirată. Și uite așa, bătrâna, femeie miloasă, îl luă cu sine și avu grijă de el până ce acesta împlini vârsta de optsprezece ani.
II
La optsprezece ani, copilul se făcuse un băietan frumos, deștept și iscusit în casă. Ei, iată că bătrâna se hotărî să-i mărturisească taina venirii lui în casa ei și-i povesti cum îl găsise într-un coș plutind pe lac și că ea, blândă cum o știe, îl luase să-l crească.
Tot în aceeași zi, la femeia ce-l crescuse pe copil, veni o prietenă cu care nu se mai văzuse de multă vreme.
Bătrâna îi făcu cunoștință cu băiatul.
- Îmi aduc aminte de tine, tu ești fiul unei femei bogate și rele care ți-a ucis tatăl pentru avuție, iar pe tine te-a abandonat pe lacul de lângă satul nostru.
Băiatul asculta uimit și cu tristețe, îl durea să afle că avea o asemenea mamă, însă curiozitatea îi dădea ghes să afle unde-i este satul și cum arăta cea care-i dăduse viață. Așa că se hotărî ca în următoarea zi să plece și să vadă de unde se trage.
III
Nici nu răsări bine soarele, că el și plecă la drum. Își luase rămas-bun de la bătrână și porni la drum lung prin pădure, iar spre seară ajunse la o casă veche și cam dărăpănată. Intră și văzu acolo un bătrân murdar.
- Iartă-mă, moșule, pe unde să o iau pentru a ajunge în satul femeii care și-a ucis bărbatul pentru avere?, întrebă el.
- Eu sunt bătrân și nu mai am ținere de minte, dar știu cine te poate ajuta. În apropiere este un regat cu o prințesă care dorește să se mărite și dacă treci de proba aleasă de ea, o să-i fii soț, iar ea o să-ți împlinească dorința.
- Mulțumesc, zise cu recunoștință băiatul.
IV
Acea prințesă era supărată pentru că nu găsise un soț pe placul ei. Băiatul intră în castel și se duse, cu îndrăzneală, către ea:
- Am venit să-ți cer mâna!
- Bine, însă trebuie să treci de o probă, să-l înveselești pe tatăl meu, îi răspunse ea.
- Așa să fie!
Prințesa îl conduse în camera regelui.
-Scumpo, zise regele, nu mă poate înveseli nimeni.
-Așa să fie, tată, dar dă-i o șansă.
Băiatul se gândi la ceva comic, dar nu-i veni nimic în cap.
Acesta merse către rege, dar când ajunse lângă tron, alunecă pe un covoraș verde ce era așternut în fața scaunului regal și, în cădere, rosti:
-Of! Tu ce cauți în calea mea?
Așa râse regele, se ținea de burtă și hohotea așa de tare, încât și curtenii prinseră a râde cu poftă. Prințesa se bucură, tare-i plăcuse flăcăul cu ochii lui albaștri! Îl luă de soț chiar de a doua zi, făcând nuntă mare, împărătească.
-Și, spuse ea după nuntă, care e dorința ta?
-Aș vrea să-mi fie adusă mama în fața mea!
Prințesa chemă soldații și-i trimise după femeia cea haină.
-Tu, țipă femeia când îl văzu. Tu…n-ai pierit? Fie vorba între noi, băiatul tare-i mai semăna răposatului soț și-l recunoscuse deîndată.
-Nu, nu am pierit, zise băiatul.
-Și ce vrei să se întâmple cu ea?, întrebă prințesa.
-Că mi-ai ucis tatăl, doresc să te transformi într-o ființă precum sufletul tău. Și nici nu-și rosti bine cuvintele, că femeia cea haină se transformă într-o ființă urâtă cu gură plină de dinți lungi din care se prelingea salivă verde, nas turtit, ochi mici, galbeni și trup păros și cocoșat. Lighioana aceasta scoase un urlet puternic și fugi de se ascunse în mijlocul pustietății, ca un animal rău și urât ce era.
După scurt timp, regele muri, iar băiatul îi luă locul, conducând regatul cu pricepere și bunătate de-l iubiră toți supușii săi. Iar pe femeia care-l crescuse, o luase lângă sine și avu grijă de ea până la moartea acesteia.

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Revista Regatul Cuvintelor

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite