Apariție excepțională la Editura Zorio: ”Jucării și jocuri de copii”, de Petre Ispirescu, cu un studiu introductiv de Petre Crăciun





Volumul a apărut în Biblioteca Tribunei, în 1885, apoi a fost dat uitării, pentru că la scurtă vreme (21 noiembrie 1887) a murit și marele nostru povestitor.
„Jucăriile și jocurile de copii” au fost cuprinse de către Aristița Avramescu în „Opere. Petre Ispirescu”, vol. II, Editura Minerva, pag. 419-470, dar în volum, ele nu au fost publicate până acum.

”Este o zicătură, care glăsuiește: omul dacă îmbătrânește, ajunge la mintea copilărească.
Și întâlnind odată pe D. V. Alexandri, ăl de scrie stihuri dulci la mierea, i-am zis:
– Pe semne că am ajuns la mintea copilărească, domnule fiindcă am început să scriu jocurile și jucăriile de pe când eram copil.
– Nu, îmi răspunde D. Alexandri, D-ta nu îmbătrânești; D-ta întinerești prin aducerea aminte de copilăria și de jocurile de pe când erai copil. Scrie dară câte jocuri și jucării mai ții minte, și tipărește-le, ca să rămâie de pomenire.
Întorcându-mă acasă și cugetând, mi-am zis:
Mă, da cu noimă cuvinte mai fură și acestea, vorbe adânci. Vezi ce va să zică a avea glagore la cap.
Avea dreptate; și așa e că vor rămâne de pomenire; căci azi puține din jocurile cele vechi se mai joacă; și se pot uita.”
(Prefața lui Petre Ispirescu la ”Jucării și jocuri de copii”, Sibiu, 1885).

Mi-aș dori ca această reeditare târzie, realizată de Editura Zorio, să readucă la lumină jocurile și jucăriile pe care Petre Ispirescu dorea să le salveze de la uitare. Nu știu, în vremea jocurilor pe calculator și a jocurilor de import, câte dintre ele îi mai pot interesa pe copiii de astăzi.
Ar fi frumos dacă o parte dintre aceste jocuri ar fi puse în scenă de grupuri de copii în cadrul unor programe de păstrare a tradițiilor și obiceiurilor românești. La Muzeul Satului sau în alte locații unde au acces copiii.
În acest mod am face ca strădania lui Petre Ispirescu să nu fie inutilă. Și am face un act de dreptate istorică autorului care, în timpul vieții, nu s-a bucurat de adevărata prețuire pentru opera sa , și nici după moarte nu are un muzeu ori o casă memorială care să-i poarte numele, așa cum se întâmplă în cazul celorlalți mari povestitori ai lumii.
                                                                                            *
Volumul ”Jocuri și jucării de copii”, cel după care am pregătit această ediție,  apare în anul 1885, în colecția ”Biblioteca poporală a Tribunei” (nr. 6), la Editura și tiparul Institutului tipografic din Sibiu. Are 88 de pagini și poate fi citit în original la Biblioteca Academiei, acolo unde l-am găsit și noi.
Volumul apare chiar la începutul anului, pentru că, într-o scrisoare din 27 ianuarie, autorul îi scria folcloristului și romanistului ceh Jan Urban Jarník[1]: ”Eu am scris Jucării și jocuri de copii, le-am publicat în ziarul Tribuna din Sibiu și redacțiunea mi le-a tras și în broșuri. Îți trimit și d-tale una, ca să știi cum ne jucam noi prin București, când eram copii, mai acum vro patruzeci și cinci de anișori.”
Ispirescu își împarte volumul în două.
În prima parte sunt enumerate ”Jucăriile” copilăriei sale: Sfârâitoarea, bâzâitoarea, morișca, praștia, sfârleaza și pușcoacele. Autorul este foarte meticulos și notează când pot fi folosite aceste jucării (în funcție de anotimp) sau dacă erau jucării pentru băieți sau pentru fete, regulă pe care o păstrează și pentru ”Jocuri”. De asemenea, puteam afla, acolo unde există, toate subcategoriile acestor jucării. De exemplu, pușcoacele puteau fi ”cu gloanțe” – care și ele puteau fi de soc sau ”de peană” - și cu apă.
Partea a doua, mult mai amplă, este dedicată ”Jocurilor” copilăriei lui Ispirescu, cele care se practicau în tot teritoriul românesc al jumătății de secol 19 și pe care trebuie să le fi cunoscut toate personalitățile vieții noastre culturale, dar care nu au avut inițiativa de a le nota. Aceste jocuri sunt: ”de-a porumbeii”, ”de-a fețele”, ”Ineluș Învârtecuș”, ”de-a bisericuța”, ”în degete”, ”de-a leapșa”, ”de-a baba oarba”, ”de-a baba Gaia”, ”în trei armene”, ”în cinci pietri”, ”de-a țurca”, ”mingea” (Jocul de-a cărămijoara, de-a calda și de-a craia încălecată), ”de-a puiul”, ”de-a poarca”, ”în nuci”, ”de-a ascunselea”, ”zmeul” și ”arșicele” (Jocul în bei-bun,  în armean, într-a lui, în sbenghi și Jocul în armășie).


Petre Crăciun
Grafică copertă: Cătălina Crăciun

PS: Volumul va putea fi procurat din rețeaua de librării Cărturești și de la Librăria Mihai Eminescu.
El poate fi comandat și prin poștă, la telefon: 0747779034




[1] (n. 25 mai 1848, Pottenstein, în Boemia, Imperiul Austriac, azi Potštejn, Republica Cehă - d. 12 ianuarie 1923, Praga, Cehoslovacia).


Coperta finala








 

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Personaje indragite

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite