Cântec de demult, de Dunia Pălăngeanu

Vas rotund de lut

cântecul ţi-ascult

legănat de rouă

când e lună nouă

alinat de şoapte

de greieri în noapte

descântat în zori

cu aripi de flori

pasăre măiastră

sus pe casa noastră

brâu roşu vărgat

la margini de sat

horă avântată

mandră preacurată

cu cosiţă neagră

şi struguri în salbă.