Cântec de leagăn, de Mihai Vîlcu

Pe un nor de vise alb

Doarme-un îngeraş,

Un surâs se-aude slab –

Zbor de fluturaş.

Capu-n palmă şi-a proptit –

Pernă n-are el.

La ureche-a-ncremenit

Clinchet de cercel.

Luna razele şi-a-ntins,

Pânză a ţesut

Şi pe-al cerului cuprins

Leagă-n i-a făcut.

Şi din norul acela nins,

Cu-adieri de vânt,

Se despride câte-un vis,

Cade pe pământ.

− Dormi în pace, copilaş,

Vremea e de somn…

Să ştii, orice îngeraş

E un pui de om!