POEZIE

Prima scrisoare, de Dunia Pălăngeanu


Dragi bunici, e o zi mare, Vă scriu prima mea scrisoare, Literele rotunjite Pleacă azi spre voi grăbite. Toata dragostea am pus În rândul de jos, iar sus, Mi-amintesc chiar de bunica, Cum sfarşeşte...

Zi de împlinire, de Titi Nechita


Frământări demult apuse Sub tăcerea timpului, Bat acum la porţi răpuse De răceala vântului.   Se ridică iarăşi glasul Celor cu acelaşi gând, Peste veacuri îşi trec pasul...

Numărătoare cu stele, de Violeta Mihăeș


Am visat că stau pe Lună O căpşună şi-o alună Şi tot numără la stele, Dar se-ncurcă, vai de ele! O steluţă-n cer s-a stins, Alta coadă şi-a ȋntins, Trei steluţe-s sclipitoare, Patru-s stele căzătoare....

Steaua care a devenit ființă, de Nicoleta Nicolau


Pe fundul mării, un peştişor colorat, pe neaşteptate a întâlnit o minunată stea ce înota destul de relaxată dar care s-a oprit văzându-l aşa mirat. “Ce-anume faci în mare tu steluţă? Nu ai văzut că acum e...

Pe derdeluș, de Cătălina Orşivschi


Aseară-a nins şi-azi am plecat Pe derdeluş, cu alţi copii, De cum puţin s-a luminat. De vrei, şi tu poţi ca să vii! Cu săniuţa ce-i vrăjită, Am coborât de multe ori Din vârf de...

Un dar, de Mihaela Hură


O căsuță albăstruie de pe-o margine de vale într-o rână stă, cam șuie, parc-ar vrea să se prăvale. E-o căsuță de chirpici, are doar o odăiță și trei oameni stau aici - doi părinți și o...

Iarna, de Claudia Partole


Străină şi Friguroasă, Iarna Se uită în casă. Văzu Cum trecea pe masă, Țanțoșă Ca o crăiasă - Nici Să crezi, Dacă Nu vezi!...

Știi cine-a venit?, de Claudia Partole


Se ating, căzând din ram, Frunzele stingher de geam: ”Te lăsăm, stimată doamnă, Noi plecăm pe-aripi de toamnă!” Bate tremurând în sticlă O crenguță, o aripă De copac... vești pentru cine?...

Mă bucur, de Alexandru Plăcintă


Mă bucur de-o frunză, Mă bucur de-o floare, De apele limpezi, Ce curg din izvoare. Mă bucur de ziuă, Mă bucur de noapte, De toamna din ţară Şi fructele coapte. Mă bucur de iarnă, De ger şi zăpadă,...

Un cățel și patru pui, de Petre Crăciun


Azorel e tare mândru: E tătic de patru pui. Toată ziua stă acasă, Nu mai umblă-n sat haihui. Face tumbe și se umflă Parcă e curcan. Măreț... Nimeni nu-i atât de țanțoș, Nici nu-ncape în coteț......

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Personaje indragite

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite