Poezii pentru copii de Agafia Drăgan




Un ochi, ce o fi oare

Păsările toate-n curte
Au făcut o adunare
Şi curcanul este-n frunte
Că el ţipă cel mai tare.
Nu pot să se hotărască,
Ce-i un ochi să lămurească
-Ochi avem doi fiecare
Să vedem până în zare.
Spune curca cea moţată
Pe-o găleată cocoţată.
-Stai aşa, cum vine asta?
Nu e bine şi cu asta basta.
Din ou un ochi se face,
În tigaie, el se coace.
Cărâie cam supărată
Găinuşa cea tărcată.
-Habar n-aveţi de nimic!
Uite, am să va explic!
Când bunica împletea
Cu lână şi cu andrea,
Am auzit eu cum spunea
C-a scăpat un ochi sau două...
Deci e clar că nu sunt din ouă.
-Oh, ce mare încurcătură!
Strigă-ntreaga adunătură.
 Să vedem,  noi avem ochi,
Aragazul are ochi,
Din ou se face-un ochi,
Pe andrele înşirui ochi...
Zi şi tu, ce ochi mai ştii?

Ghici, ce-i oare

Îţi spun că este o floare
Mov sau albă la culoare,
Primăvara înfloreşte
Şi mama mult o iubeşte.
Dar este şi-un şoricel,
Ce e drept cam măricel,
Are aripi chiar şi zboară
Noaptea când iese pe-afară.
Ziua stă cu capu-n jos
Într-un loc întunecos.
Îmi răspunzi la ghicitoare?
Zi pe dată ce e oare.

La duş

Ursuleţul meu Viluş
Nu vrea că să facă duş
Pretinde că e curat,
Şi abia de s-a spălat,
Pe năsuc şi pe guriţă
Şi puţin chiar pe mânuţă.
Se face că nu mă vede,
Nu mă aude, nu mă crede.
Stă în colţ cam bosumflat
De zici că ne-am cam certat.
Trag de el să-l duc la duş,
Plânge şi dă din labuţe
Şi mai face atâtea fiţe.
Viluşel,  nu-ţi fie frică!
Ploaia când din nor ea cade,
Doar te udă nu te strică

La serbare

Mugurel la poartă vine,
S-ar juca, n-are cu cine,
Măriucăi, nu îi place,
Fotbal cu el ca să joace.
Cum să zică, cum să dreagă,
Să o facă să-nţeleagă.
-Măriuca! hai în grabă!
-Tu nu vezi că eu am treabă?
-Uite, am o minge nouă,
Şi mai am şi-o prăjitură,
Şi putem s-o dăm în două.
Măriuca nu se-ndură.
-Mâine este sărbătoare
Şi-o să facem o serbare.
-Ei! atunci am să te ajut,
Că sunt multe de făcut.
Măriuca-i dirijor,
Dar cine-o să cânte-n cor?
Azorel şi Cocoşel,
Răţuşcă şi Grăsunel,
Negruţa şi Motănel.
Negruţa-i o găinuşă,
Toată ziua-i pe la uşă.
-Ce să fac cu voi acum?
Nu staţi locului nici cum.
Rolul cum să-l învăţaţi,
Dacă nu mă ascultaţi,
Şi nu vreţi să repetaţi?
Cocoşel pe gard se suie,
Cârâind la o gutuie
Azorel roade un os,
Dă din coadă ,e voios.
Un ochi, ce o fi oare

Păsările toate-n curte
Au făcut o adunare
Şi curcanul este-n frunte
Că el ţipă cel mai tare.
Nu pot să se hotărască,
Ce-i un ochi să lămurească
-Ochi avem doi fiecare
Să vedem până în zare.
Spune curca cea moţată
Pe-o găleată cocoţată.
-Stai aşa, cum vine asta?
Nu e bine şi cu asta basta.
Din ou un ochi se face,
În tigaie, el se coace.
Cărâie cam supărată
Găinuşa cea tărcată.
-Habar n-aveţi de nimic!
Uite, am să va explic!
Când bunica împletea
Cu lână şi cu andrea,
Am auzit eu cum spunea
C-a scăpat un ochi sau două...
Deci e clar că nu sunt din ouă.
-Oh, ce mare încurcătură!
Strigă-ntreaga adunătură.
 Să vedem,  noi avem ochi,
Aragazul are ochi,
Din ou se face-un ochi,
Pe andrele înşirui ochi...
Zi şi tu, ce ochi mai ştii?

Ghici, ce-i oare

Îţi spun că este o floare
Mov sau albă la culoare,
Primăvara înfloreşte
Şi mama mult o iubeşte.
Dar este şi-un şoricel,
Ce e drept cam măricel,
Are aripi chiar şi zboară
Noaptea când iese pe-afară.
Ziua stă cu capu-n jos
Într-un loc întunecos.
Îmi răspunzi la ghicitoare?
Zi pe dată ce e oare.

La duş

Ursuleţul meu Viluş
Nu vrea că să facă duş
Pretinde că e curat,
Şi abia de s-a spălat,
Pe năsuc şi pe guriţă
Şi puţin chiar pe mânuţă.
Se face că nu mă vede,
Nu mă aude, nu mă crede.
Stă în colţ cam bosumflat
De zici că ne-am cam certat.
Trag de el să-l duc la duş,
Plânge şi dă din labuţe
Şi mai face atâtea fiţe.
Viluşel,  nu-ţi fie frică!
Ploaia când din nor ea cade,
Doar te udă nu te strică

La serbare

Mugurel la poartă vine,
S-ar juca, n-are cu cine,
Măriucăi, nu îi place,
Fotbal cu el ca să joace.
Cum să zică, cum să dreagă,
Să o facă să-nţeleagă.
-Măriuca! hai în grabă!
-Tu nu vezi că eu am treabă?
-Uite, am o minge nouă,
Şi mai am şi-o prăjitură,
Şi putem s-o dăm în două.
Măriuca nu se-ndură.
-Mâine este sărbătoare
Şi-o să facem o serbare.
-Ei! atunci am să te ajut,
Că sunt multe de făcut.
Măriuca-i dirijor,
Dar cine-o să cânte-n cor?
Azorel şi Cocoşel,
Răţuşcă şi Grăsunel,
Negruţa şi Motănel.
Negruţa-i o găinuşă,
Toată ziua-i pe la uşă.
-Ce să fac cu voi acum?
Nu staţi locului nici cum.
Rolul cum să-l învăţaţi,
Dacă nu mă ascultaţi,
Şi nu vreţi să repetaţi?
Cocoşel pe gard se suie,
Cârâind la o gutuie
Azorel roade un os,
Dă din coadă ,e voios.
Răţuşca cea legănată,
Şi puţin cam crăcănată,
Se trezi să facă baie,
Drept acolo în copaie
Negruţa fuge de zor,
S-ar urca şi pe pridvor,
O grăunţă să găsească
Şi iute s-o ciugulească,
Grăsunel scârmă cu râtul,
Parcă ar vrea să are locul.
Grăsunel, nu v-am spus oare?
I-un purcel, nu oarecare,
Toată ziua vrea mâncare
Şi guiţă cât mai tare.
Curcanul umflat în guşă,
Se ceartă c-o găinuşă.
Motănel a adormit,
Cu el nu e de vorbit.
Fac ce vor în legea lor.
Vai de mine ce mai cor!
Vezi tu Măriucă fată,
Cum se-ntâmplă câteodată?
Când ai de făcut ceva,
Asta fă, nu altceva!
Rolul de vrei să-l înveţi,
Stai, asculţi şi apoi repeţi.
-Mugurel, fi tu cuminte,
Şi la mine ia aminte,
Poezia s-o-nvăţăm,
Cântecul să-l repetăm,
Serbarea să iasă bine,
Să nu fim noi de ruşine!

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Revista Regatul Cuvintelor

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite