Vremea, poezie și ilustrație de Alexandru Plăcintă
Sunt în stele şi în mare, Ce se află-n depărtare. Pe pământ mă vezi în om Şi în fructele din pom… Sunt în sate, în oraşe În păduri şi izvoraşe. Sunt în tehnica cea mare, Ce o ştie fiecare… Ziua-n razele de soare Şi în roua din ogoare. Seara-n asfinţit eu sunt, Şi cuprind bunul Pământ. Mă vezi în livezi, în vii Şi în cânt de ciocârlii. Sunt în lanul cel de grâne Şi în felia de pâine. În ocean mă vezi pe valuri, Iar la rău - în a lui maluri. În copac sunt în tulpină Şi în buna rădăcină. - Vreme, veşnic te grăbeşti, Dar vre-o dată încetineşti? - Anu-i an şi ceasul ceas, Veşnic merg cu-acelaşi pas. Nu-i uşor să mă-nţelegi, Făr-ca taine să dezlegi Şi de aceea vreau să spun – Nimănui nu mă supun! Reproducerea numai au acordul autorului |
Categorii: |
|||
|
||||
|
Despre noi