Zâna Dințișor, de Any Drăgoianu

Băieţelul meu cuminte

Ieri plângea că-l doare-un dinte ,

Însă refuza să meargă

La stomatolog să-l tragă .

I-am zis:,,Hai să ne prefacem

Că putem şi noi să-l tragem.

Îl legăm bine c-o aţă

Ce o agăţăm de-o clanţă.

Şi când teama ţi-ai învins

Atunci uşa am închis.’’

La-nceput el a privit

Puţin cam nedumerit.

Atunci i-am zis: ,,Puişor ,

Vine Zâna Dinţişor

Şi-ţi aduce-n dar ce vrei

Chiar şi o sută de lei!’’

,,Cum aşa?’’ el mă întreabă

,,Hai să ne apucăm de treabă !

Să vezi că mama nu minte

Şi te scapă de-acest dinte.

Alţii cheltui-o avere

Să se scape de durere,

Iar tu dacă te gândeşti

Nu dai nimic, ci primeşti!’’

Cum v-am spus, am procedat

Şi de dinte l-am scăpat.

Dimineaţa următoare

S-a trezit în graba mare:

-Unde-i Zâna Dinţişor?

-Vezi sub pernă, Puişor!

Vai, nici lui nu-i vine-a crede,

O mulţime de monede!

De-atunci puiul meu cuminte

Zice: ,,Iar mă doare-un dinte!’’