ZÂNA MEA, de Aurelia Oancă![]()
Zâna mea cu ochi albaştri Şi cu straie de senin, Când ai coborât din aştri ? Drag copil cu chip divin.
Pe ce cale eşti sosită Şi ce eşti tu mic zălog ? Zâmbetul de stea ursită Pe spinări de inorog.
Zborul tău din zări senine Te-a adus în calea mea, Mi-ai făcut clipele pline Puiul meu de catifea.
Tu, fetiţa mea frumoasă Eşti acum îngerul meu, Eu mă simt mamă aleasă Cu dar de la Dumnezeu ! |
Categorii: |
|||
