GRĂDINIŢA CU FLORI, de Rodica Elena Lupu




În faţa casei noastre erau cinci brazi. Ţin minte asta pentru că mama când m-a învăţat să număr am început cu brazii şi cu florile din grădiniţă.



Mama iubea foarte tare florile şi m-a învăţat să le îngrijesc şi să le iubesc şi eu.



În grădiniţa noastră erau flori de toate felurile.



Trandafirii îmi plăceau, erau frumoşi şi catifelaţi, dar îi atingeam cu grijă pentru că aveau spini. Unul era cu flori roz, altul cu flori galbene galbene, doi aveau culoare albă şi trei erau roşii.



Bujorii înfloreau pe lângă gard. Cei roşii erau zece sau mai mulţi iar cei albi şi roz de asemenea.



Ca să ajung cu numărătoarea până la douăzeci am continuat cu narcisele. Acestea ocupau un rond din partea dreaptă a grădiniţei cu flori, unde toate erau albe iar cele din stânga erau galbene.



Lalelele mai numeroase decât celelalte flori, le deosebeam şi le număram după culoare. Le număram şi uite aşa, am ajuns să număr până la cincizeci.



Ca să ajung la o sută, am numărat panseluţele. Cu ele mă cam încurcam, pentru că erau multe şi îngrămădite şi îţi luau ochii cât erau de colorate. O luam însă de fiecare dată de la început şi reuşeam să număr până la o sută.



Acolo, în grădiniţa din faţa casei era paradisul meu, gura de rai plină de mireasma îmbătătoare a florilor şi de aroma brazilor.



Din volumul ALFABETUL POVEŞTILOR, Editura ANAMAROL

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Revista Regatul Cuvintelor

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite