Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/literatu/lib/db/DB.php on line 46

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/literatu/lib/db/db.lib.php on line 256

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/literatu/lib/db/db.lib.php on line 256
Literatura copii

Satul bun, poveste de Mihaela Hură




Am auzit că a fost odată, undeva prin lume, un sat de oameni tare buni. Toți se ajutau între ei, cei bogați îi miluiau pe cei nevoiași și nimeni nu purta pică nimănui. Fiecare casă răsuna de veselie. Era tare frumos acolo...



De la un timp, însă, au început să se întâmple lucruri foarte rele și ciudate : în fiecare amurg, dispărea câte un copil. Oricât de bine i-ar fi păzit părinții, copiii continuau să dispară, de parcă s-ar fi evaporat. Deznădăjduiți, sătenii s-au plâns împăratului, care a trimis oșteni să apere așezarea. Degeaba. În scurt timp, satul a rămas fără copii. Au căutat, sărmanii oameni, peste tot, au scotocit pădurea din apropiere până la ultimul fir de iarbă – tot nimic. Au venit din alte părți bătrâni înțelepți, dar n-au izbutit să înțeleagă ce se petrecuse acolo. Au venit și vrăjitoare pricepute, au dat în bobi și în ghioc, au făcut tot felul de vrăji de aflare a adevărului – în zadar, în zadar totul. Nimeni nu reușea să-și dea seama cine, și mai ales cum făcea așa ceva.



În cele din urmă, sătenii au încetat să mai caute și asupra satului s-a lăsat o tristețe atât de grea, încât oamenii abia mai puteau să-și ducă zilele. Ultima fărâmă de speranță a murit și, odată cu ea, și inimile părinților. Într-o dimineață, soarele a încetat să mai răsară peste sat, dar locuitorii, de atâta amărăciune, nici n-au băgat de seamă că au rămas în întuneric. Au continuat să trăiască așa, rugându-se să-i strângă Dumnezeu cât mai curând, ca să scape de suferință.



Într-o zi (sau noapte, nimeni n-ar fi putut să spună), a poposit în sat o bătrână cerșetoare. Mergând din loc în loc, toți o primeau cum se cuvine, pentru că nenorocirea nu-i făcuse să-și piardă bunătatea. Aruncând într-o casă o vorbă, în altă casă – alta, străina i-a făcut pe oameni să înțeleagă că ea știa ce se întâmplase. De aceea, sătenii au hotărât să se adune toți la sfat, ca s-o iscodească pe bătrână. Primarul, care pierduse patru copilași, începu fără ocolișuri :



-Femeie, noi credem că dumneata știi ce s-a petrecut aici. Dacă ai inimă, nu ne mai ține pe jar și spune-ne!



-Poate că știu – spuse femeia. Și care mi-ar fi răsplata, dacă v-aș spune?



Uimit peste măsură de așa vorbă într-un sat în care nimeni nu așteptase vreodată să fie răsplătit pentru ceva, primarul îngăimă :



-Ai face un mare bine unor oameni nenorociți. Nu-i asta cea mai mare răsplată?



Bătrâna îl privi cu mare atenție și continuă :



-Voi vreți, deci, să vă fac cel mai mare bine fără să primesc nimic în schimb?



-Primești în schimb toată bucuria și recunoștința noastră – răspunse omul, care nu din zgârcenie sau răutate nu-i făgăduise altceva, ci pentru că lui asta chiar i se părea cea mai de preț recompensă. Mai ales că, de când era în satul lor, femeii nu-i lipsea nimic și toți o ajutaseră cu de toate.



-Bine, atunci – zise bătrâna. Ce vreți să știți?



-Unde ne sunt copiii și cum să-i aducem înapoi.



-Nu vreți să aflați cum s-au petrecut toate și din ce motiv?



-La ce bun să știm asta? se miră bărbatul. Ce-a fost a fost și nu se mai poate schimba nimic.



-Vreți, poate, să cunoașteți vinovatul – insistă femeia.



-Ne vrem doar copiii acasă. Dacă avem asta, nu ne mai interesează vinovatul.



-Cum, dar nu trebuie să plătească? V-a făcut cel mai mare rău.



-Ce să mai plătească, dacă răul a fost deja făcut? Noi nu iubim răzbunarea și nu le facem rău nici răilor. Nu vrem să fim ca ei. Să primim înapoi ce-i al nostru și vinovatul și-o primi pedeapsa de la Dumnezeu.



Bătrâna îi privi pe toți cu mare băgare de seamă. Apoi, după ce se gândi îndelung, oftă cu mare amărăciune și le spuse cu îndoială (greu de înțeles atunci amărăciunea ei, doar făcea un mare bine, nu-i așa?) :



-Cum vreți, așa să fie. În codrul cel negru din marginea dinspre Apus a împărăției viețuiește o vrăjitoare întunecată. Puterile ei nemăsurate izvorăsc din nefericirea oamenilor. De aceea v-a luat copiii. Dar nu vă spun cum a făcut asta, pentru că voi nu vreți să știți. Deznădejdea și întunericul care s-au lăsat peste voi au făcut-o acum mai puternică decât oricând. Are, însă, o mare slăbiciune, pe care doar noi două o cunoaștem. Dar nu vreți s-o știți nici pe aceea, pentru că nu doriți s-o faceți să plătească. Eu am să vă aduc înapoi copiii, în schimbul bunătății pe care mi-ați arătat-o. Măcar așa, făcându-vă fericiți din nou, am să-i mai slăbesc puțin puterea. Acum, am să plec și n-am să mă mai întorc aici niciodată. Sunteți siguri că asta vă doriți?



Oamenii dădură toți din cap că da, cu atât de mare nădejde, încât către Răsărit începu să se străvadă o dâră de lumină. Bătrâna se mai uită o dată, îngândurată, la ei și plecă.



În următoarele zile, oamenii deveniră din ce în ce mai plini de speranță și soarele începu din nou să se arate, câte puțin. Iar într-o dimineață, satul se umplu iarăși de copiii lui. Bucuria tuturor fu peste măsură. Veselia copiilor și fericirea părinților alungară pentru totdeauna întunericul de peste zi. Satul redeveni cel mai frumos loc de pe pământ. Nimeni nu mai auzi vreodată de bătrâna cerșetoare, care le făcuse cel mai mare bine. Dar sătenii aceia erau atât de obișnuiți să facă bine, încât niciunul nu se mai gândea la asta. Totul se întoarse pe făgașul știut.



În timpul acesta, într-un sat din alt colț al împărăției, începură să se întâmple lucruri foarte rele și ciudate : în fiecare amurg, dispărea câte un copil...

Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Revista Regatul Cuvintelor

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite