LIVIA ZAMFIRESCU, un autor prea puțin cunoscut în România




(n. 1 decembrie 1903, Constanța – d. 27 iunie 1967, București)
Zâna zânelor din pădurea Aref se pregătea de nuntă cu Făt-Frumos. Dar oricare zână care se însoțește cu un muritor își pierde puterea și devine la rându-i muritoare! Crăiasa Codrilor adună într-o seară sub frunzișul unui mesteacăn pe cele șapte zâne, supusele ei, și le vorbi tristă : – Surioarelor, drumurile noastre se despart, de acum înainte nu ne vom mai putea revedea. Nuiaua mea fermecată va ajunge la cea care va izbuti darul cel mai folositor muritorilor în rândul cărora voi intra în curând.
(Livia Zamfirescu: Cele șapte daruri ale zânelor)
Livia Nedelcu (Zamfirescu, după căsătorie) s-a născut la 1 decembrie 1903, la Constanța. Și-a făcut studiile în litere și filosofie la București, terminând facultatea cu Magna cum laude.
În perioada interbelică a publicat multe povești sub pseudonimul Taia, în revista pentru copiii ”Lumea copiilor”, între anii 1920 si 1930.
În anul 1931 s-a căsătorit cu Constantin Zamfirescu-Căteasca, doctor în drept, fruntaș liberal, care a fost subsecretar de stat în guvernele Sănătescu și Rădescu.
Soțul său a fost acuzat de către comuniști pentru „activitate subversivă”, și arestat în 1948. A urmat o succesiune de arestări și eliberări pentru lipsă de probe. Cu toate acestea, a survenit o ultima condamnare, în 1959, la 20 de ani. A sfârșit în penitenciarul din Botoșani, în decembrie 1963, unde se pare că a fost asasinat.
După căsătorie, Livia Zamfirescu nu a mai publicat în periodice, dar a continuat să scrie povești pentru copii.
Livia Zamfirescu a facut si ea doi ani de închisoare, între 1959 și 1961.
În ziua de 27 iunie 1967, Livia Zamfirescu se întoarcea de la brutăria din colțul străzii. Era pe trotuar, la 20 metri de casă, când autobuzul care trecea pe Bulevardul Dacia a avut o defecțiune la bara de direcție. Șoferul a pierdut controlul autobuzului, a intrat pe trotuar și a lovit-o mortal pe Livia Zamfirescu care a decedat după jumătate de ora la spital.
O parte dintre poveștile pentru copii au apărut târziu, în anul 2008, în volumul ”Povești de odinioară”, prin grija fiicei sale, Maria Rodica Gorsky.
Poveștile publicate sunt: Cele șapte daruri ale zânelor, Pietricelele Babei Dochia, Mura și Fraga, finele zânei, Legenda trandafirului, Balul Ielelor, Bonzino și Vișinul Măriuței.
Alte șase povești sunt în manuscris, nepublicate nici măcar la 50 de ani de la dispariția acestei autoare despre care nu se știe aproape nimic în România.



Despre noi

Portofoliu

Redactie

Companie

Campanii

Contact

Noutati editoriale

Scriitori

Literatura populara

Revista Regatul Cuvintelor

Eveniment

Micul scriitor

Proza

Editura Zorio

Editorial

Video - Audio

Poezii

Personalitati literare

Carti online

Educatie

Cartea care imi place

Teatru radiofonic

Limba romana

Este parerea mea

Literatura clasica - proza

Literatura clasica - poezie

Formular de contact

Trimite